O sănătate bună. Ce conotaţii are pentru noi această sintagmă?

Majoritatea oamenilor consideră sănătatea din prisma a ceea ce oferă, presupunînd că ei sunt sănătoşi atât cât pot fi şi, probabil, vor rămâne la această stare.

Totuşi, foarte multe aspecte ale sănătăţii noastre sunt afectate prin ceea ce facem, prin ceea ce gândim. Având informaţiile corecte, putem alege în cunoştinţă de cauză şi să ne îmbunătăţim atât sănătatea cât şi viaţa în ansamblu. Cu cât suntem mai sănătoşi, cu atât mai mult tonus, vigoare şi entuziasm vom prezenta şi, astfel, vom dobândi obiective importante. În caz contrar, lipsa informaţiei conduce la limitări semnificative, generate de problemele de sănătate. Aproape fiecare dintre noi a avut o perioadă din viaţă de sănătate deplină, dar şi perioade care trebuiau îmbunătăţite. Nu putem aduce ca exemplu o persoană sănătoasă în întregime sau bolnavă pe de-a-ntregul. Anumite aspecte ale vieţii noastre apar ca fiind mai caracteristice decât altele. Problema este: cum putem identifica starea de sănătate.

Întrebarea firească „ce este sănătatea?” ne orientează în lucrarea pe care o propunem spre analiză.

În mod tradiţional, oamenii au definit sănătatea în diferite moduri. O persoană de conducere cu structură atletică va spune că sănătatea înseamnă practicarea cu regularitate a unui complex de exerciţii şi asigurarea unor mese pregătite cu atenţie pentru menţinerea unei greutăţi normale şi a unei condiţii fizice bune. Un medic va considera sănătatea ca fiind absenţa bolii. Un psiholog va argumenta că sănătatea include capacitatea de soluţionare a problemelor emoţionale şi a traumelor. Totuşi, majoritatea specialiştilor privesc aceste definiţii, cât şi altele referitoare la sănătate, ca fiind incomplete. În conformitate cu aceşti specialişti, prevenţia şi tratamentul problemelor de sănătate necesită o definiţie apropiată conceptului de sănătate.

Punctul de vedere modern este acela că sănătatea are câteva dimensiuni – emoţională, intelectuală, fizică, socială şi spirituală,fiecare dintre acestea contribuind la condiţia de bunăstare a unei persoane. Pentru menţinerea unei sănătăţi bune, o persoană trebuie să- şi examineze fiecare din aceste dimensiuni şi să se orienteze în sensul în care i se permite nu doar să trăiască o perioadă lungă de timp, ci de asemenea să se bucure de viaţă pe de-a-ntregul.

În 1967, OMS a declarat că sănătatea este o stare totală de bunăstare fizică, mentală şi socială şi nu în special absenţa bolii sau a unei infirmităţi. Sănătatea este acel proces în care toate aspectele din viaţa unei persoane lucrează laolaltă, într-un mod integrat. Niciun aspect al vieţii nu funcţionează în mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, ţara, locul de muncă, educaţia şi convingerile sunt toate interrelaţionate. Modul prin care aceste aspecte interacţionează contribuie la îmbogăţirea vieţii unei persoane, fapt care ajută la determinarea caracterului de unicitate al persoanei, cât şi a sănătăţii acestuia.

Suma obiceiurilor noastre se reflectă în starea sănătăţii pe care o avem. Starea de spirit este tot rezultatul propriului stil de viaţă. Atât sănătatea fizică, cât şi cea psihică depinde, în mare măsură, de obiceiurile zilnice pe care le avem şi de modul în care trăim. Contează ce mâncăm, dacă facem mişcare, dacă consumăm alcool sau dacă fumăm. Şi calitatea relaţiilor noastre sociale contribuie la starea de bine.

Un stil de viaţă sănătos înseamnă mai mult decât un set de reguli pe care le urmăm pentru a evita anumite boli. Trăind sănătos, ne clădim o lume în care ne atingem potenţialul maxim, atât pe partea fizică, cât şi pe cea emoţională.

Actualitatea cursului este motivată de câţiva factori. Un factor evident îl constituie accesul la un sistem competent de îngrijiremedicală şi de educaţie sanitară, de care o persoană poate beneficia nu doar din perspectivă fizică, cât şi mentală şi socială, în aceeaşi măsură.

Un altul, factorii de mediu, include siguranţa căminului şi a vecinătăţii, serviciile publice adiacente, iar ca factori negativi, avem volumul de substanţe toxice în sol, aer şi apă. Câţiva dintre aceşti

7

factori pot fi controlaţi într-o oarecare măsură, prin însăşi capacitatea persoanei de a alege unde să trăiască, în timp ce alţi factori pot fi influenţaţi prin voinţa politică.

Şi mai greu de controlat sunt factorii ereditari, aspecte ale vieţii care sunt „manipulate” prin gene. Aceștia pot afecta sănătatea fizică, emoţiile, intelectul şi chiar viaţa socială. Acestea sunt aspectele fundamentale ale vieţii şi sănătăţii individului. Factoriigenetici nu pot fi controlaţi de către individ, deşi adesea ei pot fi compensaţi.

În timp ce toţi aceşti factori sunt importanţi pentru sănătate, cea mai importantă influenţă în această lume dezvoltată este stilul de viaţă, acesta fiind un factor ce poate fi controlat. Ideea principală este că printr-un stil de viață sănătos ne putem controla sănătatea.

Stilul de viaţă se referă la modul de ansamblu în care trăim-atitudini, obiceiuri şi comportamentele persoanei în viaţă cotidiana [21].
Competenţe dezvoltate:

  1. Operarea cu concepte fundamentale în domeniul psihologiei și utilizarea acestora în comunicarea profesională.

  2. Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare prin abilități de control și inovație în domeniul psihologiei.

  3. Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în psihologie.

  4. Evaluarea psihologică a individului, grupului și organizației.

  5. Proiectarea și realizarea intervențiilor psihologice.

  6. Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică

    7. domeniului psihologiei prin valorificarea informațiilor,

    8. vizind varii contexte socio-umane și de identitate națională.

9. Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii și

deontologiei profesionale în cadrul propriei strategii de

muncă.

10. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă

plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi

muncă eficientă în cadrul echipei.


11. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi

page9image5778400

valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare

page9image5778608

pentru propria dezvoltare.

page9image5778816

Finalităţi de studii: La finele cursului studentul va fi capabil :
-să înţeleagă rolul stilului de viaţă în promovarea sănătăţii, stării de bine şi reducerea riscului de îmbolnăviri.
- să înţeleagă mecanismele prin care factorii cognitivi, emoţionali, comportamentali şi sociali pot influenţa sănătatea şi boală
- să recunoască factorii de risc pentru îmbolnăviri şi factorii de menţinere şi promovare a sănătăţii şi stării de bine.
- să interpreteze şi argumenteze modul în care stilul de viaţă, factorii cognitivi, emoţionali, comportamentali şi sociali influenţează starea de sănătate.
- să argumenteze modalităţile de intersectare dintre tipul şi nivelul de program de prevenţie
- să explice şi ilustreaze diferenţele specifice dintre educaţia pentru sănătate, promovarea sănătăţii şi prevenţia îmbolnăvirilor.
- să aplice tehnicile de modificare a comportamentelor de risc (ex. renunţarea la fumat, adicţia de alcool/droguri, asistarea psihologică a anorexiei şi bulimiei)
- să analizeze critic politicile publice de promovare a stilului de viaţă sanatos şi a sănătății psihice.