Istoria muzicii universale I

În cadrul formării universitare de specialitate (instruire muzicală/muzică; canto; coregrafie) o pondere considerabilă instructiv-formativă şi aplicativă o deţine disciplina Istoria muzicii. Definitoriu pentru conţinutul cursului/disciplinei este specificul amplu şi multiaspectual al acestuia (cadrul cronologic, muzicologic, teoretic,  practic/aplicativ) ce oferă posibilităţi  imense  pentru realizarea competenţelor esenţiale ce orientează pregătirea de specialitate a studenţilor. Reieşind din principiul cronologic în studiul istoriei artei muzicale şi logica în tratarea fenomenelor şi evenimentelor muzical-artistice disciplina de faţă, tradiţional se constituie din trei compartimente – Istoria muzicii universale (de la origine – cultura muzicală în antichitate şi evul mediu până la cultura muzicală a secolului XIX), Istoria muzicii naţionale, Istoria muzicii contemporane (istoria muzicii sec. XX, incursiuni în evenimentele muzicale ale sec. XXI).

            Document dat reprezintă un  instrument de lucru care  reglează formarea la studenţi a competenţelor generice pentru toate specialităţile (Instruire muzicală/muzică, Canto, Coregrafie), în cadrul compartimentului Istoria muzicii universale, urmărind drept scop:

-          să familiarizeze studenţii cu evoluţia în plan istoric a artei muzicale, curentele, stilurile muzicale, trăsăturile specifice ale acestora, particularităţile stilistice, muzicologice componistice  ale creaţiei marilor compozitori;

-          să formeze deprinderi de caracterizare şi analiză a creaţiilor muzicale în funcţie de apartenenţă  a stilului muzical, stilului componistic a autorului/compozitorului, apelînd la utilizarea cunoştinţelor asimilate în cadrul studiului disciplinelor teoretice şi practice de specialitate, ce va forma, totodată, la studenţi tehnici de stabilire a legăturilor interdisciplinare;

-          să dezvolte capacitatea de operare cu un limbaj profesionist;

-          să dezvolte capacitatea de a genera şi de a argumenta propriile opinii valorice.

           



Obiective generale ale disciplinei

la nivel de:

 

a)      cunoştinţe:

-          trăsăturile artei muzicale în diferite epoci istorice (baroc, clasicism, romantism);

-          funcţiile, rolul şi valoarea socială a artei muzicale în diferite perioade istorice (Europa, Rusia);

-          concepte şi termeni specifice artei muzicale în funcţie de epoci cultural-artistice, stiluri, curente muzicale;

-          biografia artistică şi creaţia compozitorilor studiaţi;

-          particularităţile  stilurilor componistice ale compozitorilor abordaţi;

-          genurile muzicale reprezentative pentru perioadele/eposile istorice studiate;

-          creaţii muzicale reprezentative.

 

b)      capacităţi:

-          conceperea  artei muzicale ca fenomen ce parcurge o evoluţie istorică în raport cu context social, cultural, estetic al epocilor;

-          operarea cu noţiuni şi categorii fundamentale specifice domeniului muzical-artistic;

-          posedarea limbajului de specialitate;

-          recunoaşterea trăsăturilor esenţiale/definitorii ale epocilor muzical-culturale (preclasicism/baroc; clasicism; romantism);

-          identificarea trăsăturilor stilistice specifice creaţiei compozitorilor  studiaţi;

-          abordarea creaţiilor muzicale (analiza artistică şi muzicologică) în context istorico-stilistic general (cu referire la trăsăturile curentului artistic reprezentat) şi  cel particular, ce presupune relevarea  particularităţilor componistice ale artei compozitorului anumit;

-          utilizarea diverselor surse de informare (monografii, dicţionare, enciclopedii, surse web, recitaluri etc.) pentru obţinerea informaţiilor oportune;

-          generarea şi argumentarea propriilor opinii cu referinţă la fenomenele muzical-artistice studiate.

 

c)      la nivel de integrare cursul vizează generarea strategiilor de aplicare practică a cunoştinţelor însuşite şi competenţelor formate prin apelarea la legături interdisciplinare.